Monthly archive

Din depărtări

Creation Category: 

 

M-am obișnuit să-mi torni poemele
la cafeaua de dimineață
sunt ca aburul bărbatului din mine
căruia niciodată nu am să-i recunosc fața.

chiar daca l-aș întâlni pe stradă
aș trece pe lângă el, bărbatul închipuit…
fără să-l știu
doar o tresărire aș avea
privindu-i ochii de sub pleoapa albastră
întrezărind
pescarul atent la momeală
iguane încalzindu-se alături
piroga sa e departe ca o epavă.
 
nu mai încerca să mă ademenești
mâinile tale sunt ca de gheață
prinse în șuruburi
ca o marionetă.
nici un om nu e fără cusur, are o pată mititică
poate pe cămașa scrobită, poate nici eu nu-s ce par.
alunecând alunecând de pe o altă epavă.

Week-end spécial Dessins au CENTQUATRE

CENTQUATRE 104, rue d'Aubervilliers ou 5, rue Curial, Paris 19e
du 24 janvier 2009 au 25 janvier 2009

Entre lectures/projection publique (Viravong), atelier de calligraphie chinoise, atelier de storyboarding (F. ALbert & L. Roth), atelier de design pour enfant (Alexandre Chinon) et collage/peinture (Juan Diego Vergara), ces deux jours solliciteront toute votre créativité !

Category: 

Carol Iancu - «Bleichroeder și Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Coresponde

Creation Category: 


«Bleichroeder și Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondență inedită (1878-1880)»
Editura Hasefer, București, 2006
ISBN 973-630-08-3
384 pagini



Volumul « Bleichroeder și Crémieux» cu subtitlul « Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondență inedită (1878-1880) » a fost publicat în 2006 la editura Hasefer, București, autorul fiind Carol Iancu, cunoscut profesor universitar din Montpellier, doctor honoris causa al Universității «Babeș – Bolyai » din Cluj-Napoca, director al „Centrului de studii și cercetări evreiești” din Montpellier, copreședinte al Asociației pentru înțelegere iudeo – creștină din Franța.
Lansarea cărții a avut loc în același an la librăria Cărturești din București în prezența autorului și a unor personalități din arealul cultural, respectiv dr. Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, scriitorul Ștefan Iureș, dr. Rodica Radian - Gordon, ambasadoarea Statului Israel, Irina Boulin-Ghica, directoarea Institutului Francez din București, Marele Rabin al comunității evreilor din România - Menahem Hacohen ș.a.
«Bleichroeder și Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondență inedită (1878-1880)» a fost tradusă de Oana I. Popescu după volumul «Bleichroeder și Crémieux. Le combat pour l’émancipation des Juifs de Roumanie devant le Congres de Berlin. Correspondance inédite (1878-1880)», CREJH, Sem nr. 4, Université Paul-Valery, Montpellier, 1988, 446 pagini.

Exposition et conférences sur Paris et ses expositions universelles, architectures 1855 - 1937

Spectaculaires, les expositions universelles parisiennes ont marqué la mémoire collective et demeurent des témoins précieux de leur époque. Deux cents tirages photographiques issus des collections de la Médiathèque de l'architecture et du patrimoine et des Archives nationales invitent à un voyage architectural dans le temps, au fil des expositions universelles parisiennes de 1855 à 1937. Et pour en savoir plus, le Petit palais vous invite à venir assister à cinq conférences gratuites…

Jusqu'au 6 mars au Petit Palais et jusqu'au 12 mars à la Conciergerie.

 

source: http://www.paris.fr

Category: 

Dona Alba. Tinerețea unei informatoare, un articol de Dan Culcer

Creation Category: 


Incep să redactez o NIP (notă informativă publică) despre poeta Mara alias Maria Nicoară, din Târgu Mureș. Juna Mara dovedește nu doar un precoce talent poetic, o precoce și explozivă sexualitate ci și o certă înclinație pentru turnătorie. CNSAS mi-a trimis la finele lui 2008 o atestare privind identitatea informatoarei cu nume conspirativ DONA ALBA, stabilită în persoana numitei NICOARĂ Maria, născută la 3 decembrie 1948 în Cozma, județul Mureș, fiica lui Vasile și Eugenia.
Am cunoscut-o în cadrul cenaclului Liviu Rebreanu al Casei de cultură a sindicatelor din Târgu Mureș, probabil prin 1965, oricum după 1963, cenaclu pe care îl frecventam amândoi. Ea era încă elevă de liceu.
Primele note informative datează din 1972 și se află în dosarul meu de urmărire informativă (DUI) din arhivele Securității, paginile selectate și tolerate de ofițerii supervizori, vărsate după epurare la CNSAS.
Cum Mara Nicoară a plecat la București pentru studii superioare, este probabil că asta explică lipsa altor note, la o dată mai târzie, în dosarul meu. Dar tânăra poet frecventa Casa de creație de la Mogoșoia, publica în Luceafărul și Săptămâna culturală a Capitalei, trimitea poeme pe linie dar și altele chiar și la Vatra, era studenta lui Al. Piru, critic care a scris despre volumele ei, e citată de Mircea Micu într-un interviu ca frecventatoare asiduă a acestui scriiitoricesc traftir.

"Ionuț Crivăț: V-aș ruga să pomeniți câteva nume mai cunoscute, mai celebre, ca să zic așa.

Mircea Micu: Dacă i-aș enumera pe toți ar fi o listă prea lungă. ~ncerc să comprim pe cât pot, și îi voi pomeni aleatoriu: Gherase Dendrino, Cella Serghi, Teodor Mazilu, Horia Lovinescu, Marioara Voiculescu, Nica Petre, Mara Nicoară, Ion Băieșu, Frida Papadache, Marin Preda, {tefania Velisar, Teodoreanu, Fănuș Neagu, Sânziana Pop, Mircea Dinescu, Florin Pucă, Ana Blandiana, Gheorghe Pituț, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Cezar Ivănescu, Alexandru Ivasiuc, Cezar Grigoriu, Romul Munteanu, Lucia Demetrius, Lucian Grigorescu, Ioana Postelnicu, și alții pe care i-am avut alături de-a lungul anilor."

Așa că, în măsura în care cei mai sus pomeniți au avut dosare de urmărire informativă sau au tolerat în preajma lor trupeșa poetesă despre care scriem, opera acestei informatoare poate fi depistată și completată parcurgând și aceste surse documentare.
în ce mă privește, voi încerca un portret al informatoarei la tinerețe. Voi reveni.

Elégie de la solitude

Creation Category: 

   

 

 

 

 

d’où venait ce navire

 

dans la lumière du matin

 

trésor en mer du parfum

 

d’autrefois

 

 

 

  

sans aucun doute

il était une fois que du bonheur

dans l’archipel farouche de mon voyage 

 

d’où venait ce navire

sur les eaux sereines de la mer

sans s’arrêter

sans attiser 

 

 

 

 

ailleurs commence

 

autour de cette solitude

 

 

profeții de război-2-

Creation Category: 



trup ars la capătul văii cu pruni
mă ocup de sinteze, parcele înnourate, dirijabile negonflabile
măsuram decadența cu demonic mutism, taci, îți zice sitemul
atacă sau dispari..
omul ! omul, el e vinovatul, nu lutul, nu forma, nu ințelepciunea
ci lipsa lor: hohma, bina, keter
kabaliștii numărau literele, ei știu să lase o imagine incompletă
cum să scoți rădăcina cubică dintr-un cub? de mult mă gândesc că
planul nici nu există, natura nu are două dimensiuni
și totuși noi succombăm facând cu cizma mereu
alte planuri de luptă...

mai stăm?

Creation Category: 

 

un geam plesnit o imagine zgîriată amintiri înghesuite în bule

 asteaptă în liniștea unei rame o broderie acvatică în care germenul lumii încă

nu s-a instalat


  

Destăinuiri

Creation Category: 



ți-ai facut jucăria din flori de tei
ai băut ceaiul cu frunze mari ce vestesc iubiri
căpitanul te astepta nerăbdător în culise
fumând o țigară de foi
furată decuseară de la un condamnat la moarte
făcea fum, cu rotocoale enorme
în formă de inimă
în zig zag dacă se străduia șăgalnic
cu poza împăratului dacă era vreo sărbătoare
și niciodată nu bătea în ușa ta cu cizma
mă punea pe mine
să latru lung, despotic
în locul lui.

****

Jocul începe cu un geamăt
ne-am scos pantofii

Radu DRAGAN - «La représentation de l'espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés»

Creation Category: 


Radu DRAGAN
La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés
Connaissance des hommes, Paris, Éditions L’Harmattan, 1999
368 pagini
29 euro


Motto :
« Lévi-Strauss scrie undeva că dualismul este înainte de orice psihologic. Nu știu dacă putem rezuma întreaga, enorma complexitate a structurii dualiste la aspectul psihologic. Dar cred că este destul de plauzibil că, pur și simplu, întreaga noastră funcționare mentală este condiționată în mare măsură de imaginea dualistă a lumii care se concretizează sub diferite forme, extrem de complexe, de variate, de la o cultură la alta. Eu mă feresc de apropieri pe care le consider forțate între religia iudaică și structura dualistă a unui sat Bororo, de exemplu. Nimic nu ne autorizează să facem astfel de comparații, chiar dacă luăm în considerare structura dualistă a însăși raționalismului omenesc.» Radu Drăgan (din interviul acordat lui Marius Vasileanu).

Editura L’Harmattan a publicat în 1999 în colecția sa «Connaissance des hommes ANTHROPOLOGIE, ETHNOLOGIE, CIVILISATION», studiul «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» de Radu Drăgan.
Radu Drăgan este un cunoscut arhitect, antropolog, doctor EHESS (École des Hautes Etudes en Sciences Sociales), Paris, autorul unor studii privind hermeneutica spațiului, dintre care unele au fost publicate atât în România cât mai ales, peste hotare. O prezentare detaliată a personalității lui Radu Drăgan se poate găsi în portalul revistei online Asymetria (director Dan Culcer): «Radu Drăgan (născut 9.IX.1955, București) este arhitect, antropolog, eseist, poet. A absolvit Institutul de Arhitectură (1982). Publică versuri în revistele "Amfiteatru" și "Luceafărul" și debutează editorial cu volumul de versuri Marea transparență (1979; Premiul pentru debut al Editurii Albatros). Între 1982 și 1990, practică arhitectura la Romproiect și Proiect București. După ‘89 este asistent, apoi conferențiar la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu". În ianuarie 1990, fondează revista "Arhitext"; publică aici, ca și în "Arhitectura" și "Revista de istorie și teorie literară", eseuri și critică literară. Arhitect în mai multe agenții de arhitectură și decorațiuni interioare, face un doctorat în antropologie socială și etnologică la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris și altul în știința religiilor), la École Pratique des Hautes Études, tot la Paris. Colaborează la "Dilema", "Contrapunct", "Tribuna", "Cotidianul" ș.a.
Din 1990 este colaborator permanent la "Jurnalul literar"(București), unde publică articole în marginea actualității.
O primă culegere de eseuri, « Ființa și spațiul » (1992), dezvăluie preocuparea predilectă a autorului - hermeneutica spațiului. « Muntele înflorit. Contribuție la o hermeneutică a imaginarului » (1998) este o cercetare analitică a spațiului simbolic în mai multe texte alchimice de la sfârșitul Renașterii. Fără nici o tendință spre tracomanie, patru din cele cinci studii care compun volumul se referă la mitul magului Zalmoxis. Autorul evită, de asemenea, să caute configurații spațiale în spatele structurilor gândirii. «Lumile răsturnate» (2000), traducere în limba română a cărții «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés», apărută la Paris în 1999, este o analiză comparativă a spațiului ca reprezentare socială, pe baza cercetărilor autorului în satele vâlcene. SCRIERI: “Marea transparență”, București, 1979; “Ființa și spațiul”, București, 1992; “Symbols and Language in Sacred Christian Architecture”, traducere Cristina Ilina Sălăjan, Edwin Mellen Press, New York, 1996; «Muntele înflorit. Contribuții la o hermeneutică a imaginarului», București, 1998; «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés», prefața de Michel Meslin, Paris, 1999; ed. Românească (Lumile răsturnate), tr. Roxana Pitea, București, 2000.»


Volumul «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» este alcătuit din nouă capitole dezvoltate în trei mari părți: «Spațiul acestei lumi», «Spațiul celeilalte lumi» și «Geneza noțiunii de spațiu».
Studiul a fost axat pe interpretarea și valorificarea miturilor existente în zona societăților tradiționale din sud-estul Europei, cu predilecție din Oltenia și Țara Loviștei, de unde autorul, în urma cercetărilor sale, va prezenta în detaliu tradițiile milenare de la Zamolxis până în zilele noastre. «Meritul de a fi introdus în ezoterismul occidental pe Zalmoxis îi aparține în egală măsură lui Pico della Mirandola. Plecând de la Pico, marii hermetiști ai Occidentului renascentist au făcut din Zalmoxis un mare mag alături de Abaris Hiperboreanul, Zarathustra și Hermes Trismegistos.» va mai preciza Radu Drăgan într-unul dintre interviurile sale. Organizarea spațială a societăților tradiționale, modul de percepție al locuitorilor satului românesc privind “satul de sus” și “satul de jos”, de “cei de sus” și “cei de jos”, constituie pentru Radu Drăgan un filon de aur antropologic pe care îl va dezvolta cu profesionalism și dăruire, în paginile acestui volum care constituie o reflecție teoretică excelentă a practicii antropologice, așa cum remarca și Michel Meslin eminent profesor de istorie comparată a religiilor și antropologiei religioase de la Sorbona în prefața cărții.
Studiile lui Radu Drăgan pe care le-a expus și în cadrul catedrei «Istoria curentelor ezoterice în Europa modernă și contemporană» de la Sorbona privind ezoterismul românesc continuă de-altfel tradiția marilor săi înaintași: Mircea Eliade, Vasile Lovinescu, Mihai Vâlsan ș.a.
«La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» este recomandată deja în bibliografia pentru doctoratul de filozofie din universități franceze.
Chiar dacă Radu Drăgan a declarat cu modestie că «Adevărul este că nu sunt un exemplu de urmat. M-am risipit în direcții aparent puțin convergente - antropologie, istoria religiilor, arhitectură, literatură. Dacă vrei, eu cred că sunt un fel de vestigiu nereușit al mitului omului universal care nu prea mai are căutare în ziua de astăzi, un fel de relicvă intelectuală a acestui om total care a dispărut și care în ziua de azi este o rara avis.», a rămas și va rămâne încă pentru mine nu numai un exemplu în domeniile cărora s-a consacrat ci și un mare Prieten.
De la miturile cosmogonice la societatea tradițională românească «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» reprezintă un excelent studiu pe care, vă asigur, merită să-l aprofundati.

Pages